Doi lupi si publicitatea din Romania

O veche legenda Cherokee atribuita in timp si chinezilor si japonezilor in diverse forme mi-a explicat de curand cum stau lucrurile si cum reusim noi sa le complicam in permanenta.

Un batran Cherokee isi invata nepotul despre viata. Cel mic spune:

– Se poarta o mare lupta in sufletul meu. E o lupta teribila si este intre doi lupi. Unul este rau. El este furia, invidia, durerea, regretul, aroganta, autocompatimirea, vinovatia, resentimenul, inferioritatea, minciuna, mandria falsa, superioritatea si orgoliul. Celalalt este bun. El este bucuria, pacea, dragostea, speranta, serenitatea, bunatatea, empatia, generozitatea, adevarul, compasiunea si credinta.

Nepotul se gandeste pret de cateva minute si intreaba:

– Bunicule, care dintre cei doi lupi va gastiga aceasta lupta din sufletul meu?

Batranul Cherokee raspunde simplu:

– Cel pe care il hranesti.

Am distribuit pe Facebook zilele trecute o nota a unei doamne pe care nu o cunosc, Mona Dîrțu. Pentru ca a inceput o discutie pe care nimeni din gasca publicitarilor nu a avut ouale necesare sa o deschida. A, au mai incercat niste interesanti, insa au esuat lamentabil intr-o deghizare de prost gust in victime. Nu dragii mei ( nici macar dragi, dar asa e vorba ), nu este vorba despre agentia de publicitate ca victima in mijlocul unui razboi permanent dus in numele profitului cu orice pret. Despre asta era textul Monei Dîrțu, despre agentiile si clientii care permit supravietuirea jegului mediatic, a mediocritatii, a izvoarelor fara robinet de imbecilitate, de indobitocire. Cam avea dreptate, d-aia am si dat share. Punctul meu de vedere, adica si al meu. Pornind de la exemplul recent al Brexit-ului facut posibil in mare parte de masinaria incredibila reprezentata de presa de scandal britanica.

Noi, cu sau fara Brexit, vom fi acelasi popor. Daca si altii au aratat ca sunt batuti in cap nu inseamna ca noi suntem mai destepti. Daca pe englezi i-au eliinat islandezii de la Euro nu inseamna ca ai nostri fotbaliatori nu-s tot de cacat pentru ca au luat bataie de la Albania si ca nea Puiu e cel mai tare antrenor iar de la Federatia Romana de Fotbal nu se mai fura.

Nu cu mult timp in urma vorbeam studentilor si studentelor din PRIME despre rolul pe care visez eu ca trebuie sa-l aiba o agentie. Le-am dat niste exemple din piata imobiliara in care unii se laudau cu “cel mai superb proiect care l-am facut pana acum” promovand un complex de locuinte, adica o investitie de milioane de euro. Va asigur de faptul ca am reprodus textul in forma originala :). Le povesteam tinerilor pasionati de comunicare despre rolul lor important de a produce calitate, de a lupta pentru lucrul frumos, inteligent, de a face lucruri care nu-ti ranesc inteligenta. Stiu, veti spune ca totul sta in capacitatea clientului de a intelege sau in teama acestuia de a incerca ceva nou pentru u public prost. Sunt in acelasi timp convins de faptul ca Romania nu se imparte in public retard, clienti imbecili si agentii destepte care nu au cu cine sa discute. Piata nu este controlata doar de cerere, ci si de oferta. Daca tot suntem asa destepti si ne plangem ca nu avem cu cine si pentru cine ( desi ne rupem in figuri si ne dam premii pentru orice rahat ), de ce nu ne dam o provocare in a face educatie publicului? Stai, nici aici nu e treaba noastra, ci a statului. Pff!

Lucrurile pot fi reglate fara a ne plange ca niste cacaciosi. Cum zice si legenda de mai sus, conteaza doar ce lup hranesti. Altfel te plangi ca prostul.

Facebooktwittergoogle_plus

Written by Dan Olaru

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Facebook